Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘romanisme’

Un nene care apare de zor la OTV şi se dă economist cu ştate vechi, propune o lege de despăgubire a poporului. Câte 20.000 de euro de căciulă. Haideţi, cine se bagă ? 😀

Copiii nu mai ştiu să facă oameni de zăpadă, că nu mai e cool. De sanie ce să mai vorbim, că nu e X7. Aşa că… se ridică de la computer şi sar de pe blocuri. Dacă-l prindeam întreg după aşa ceva, îl băteam eu de-i rupeam ceva. (UPDATE: Se pare că indivizii sunt ruşi. Deci nu suntem departe.)

În sfârşit, Dan Puric, acest apostol neterminat al neamului, rosteşte câteva fraze halucinante de care ar fi o glumă să şi faci „băşcălie”… Umorul românesc este de cea mai bună calitate. El are o substanţă creştină, nu răneşte. Nu are nicio legatură cu băşcălia, care este copilul ateismului. Umorul îţi arată înca o realitate paralelă, ca în fizica cuantică. Cred că el are o radacină dacică, acel râs în faţa morţii, pe care nu l-am întâlnit la alte popoare. Deci… Gigi Becali meets Pavel Coruţ, ca să zic aşa…

Ah, da… Şi ninge. Singura aberaţie pozitivă într-o lume de aberanţi.

Read Full Post »

Şi vă zic aşa. Un citat din dr. Petru Calistru, de la Institutul Victor Babeş, pe care-l cunosc personal: „E limpede că aceste vaccinuri trebuie consumate, să nu rămână cu ele neutilizate. Acum nu se mai cuceresc țările cu sabia, ci economic, forțându-le să achiziționeze și ceea ce nu trebuie. Tot sistemul sanitar mondial nu mai este pus în slujba individului, ci a producătorilor de medicamente și echipamente medicale. Nu mai există grija față de individ, ci doar de stimulare a consumului. Una este să tratezi un pacient care are nevoie și alta să arunci cu antivirale și să lași oamenii fără de nici unele”. (sursa)

Şi vă mai dau cea mai tare ştire. Virusul AH1N1 a suferit mutaţii în România. La ce ADN complicat avem, cred şi eu…

Lăsând la o parte orice exagerări, eu vă sfătuiesc să mergeţi la medicul de familie (deşi am rezervele mele), să vă evaluaţi starea generală, să faceţi analize (vezi cazul femeiii care a intrat în comă diabetică) şi să vă testaţi alergiile. Apoi, puteţi să faceţi şi vaccinul, dacă ţineţi neapărat. Dar nu staţi la coadă în frig. Şi mâncaţi aripioare picante cu usturoi. 😀 Ţin departe viruşii şi pesimismul.

P.S. Când îl vedem şi pe Streinu Cercel făcând asta?

Read Full Post »

S-a reluat discuţia cu drepturile de autor. Se dă următoarea problemă: Sunt angajat şi plătesc deja CAS. Contractul din drepturi de autor e doar suplimentar. Primesc pensie mai mare. Încă una:  Sunt angajat doar cu drepturi de autor, dar vreau să am pensie şi asigurare medicală privată. De ce sunt obligat să cotizez la stat?

Să văd eu cine-o mai munci cu acte. Probabil aceia care cred că vor primi vreodată pensie de la ăştia.

Eu am spus ce-am avut de spus anul trecut. În rest, le doresc să petreacă multe nopţi albe, asemenea mie, traducând şi editând pentru câteva sute de lei. Aşa-mi trebuie, dacă n-am găsit postul ăla în care introduceai date în computer pentru 7000 de lei pe lună…

P.S. Probabil o altă diversiune. Ca şi aia cu gripa porcină. (Majoritatea persoanelor decedate au fost, de fapt, neglijente.) Ne ţin ocupaţi până apucă ei bine ugerul umflat al ultimei vaci de muls de pe aici.

Read Full Post »

Cea mai recentă dereglare mentală raportată este cea a zugravului Ionel Crăciun, care a fondat mişcarea „Scara”, prin intermediul căreia şi-a propus să lupte împotriva lui Harry Potter (de altfel, nu e singurul), celebrul personaj  al seriei de cărţi pentru copii, a Internetului şi a sexului. De unde tragem concluzia că a avut o copilărie nefericită (sper doar că n-are copii, pentru binele acestora), că nu ştie ce înseamnă cu adevărat Internetul şi că e nefutut la greu. În plus, am impresia că „băieţii ăştia” s-au ofticat atunci când Daniel Radcliffe a declarat că e ateu.

„Harry Potter ar trebui să acţioneze prin smerenie, dragoste şi ascultare. El ar trebui să ceară intervenţia lui Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, ca să învingă forţele malefice, nu să acţioneze cu mândrie şi să le învingă el”, a explicat Ionel Crăciun.  „Propun să fie creată o linie de internet curată, numai cu date despre istorie şi cultură, fără chat, întâlniri virtuale şi sex. Persoanele care intră pe Internet pe alte pagini decât cele de cultură şi istorie, să fie pedepsit cu până la 20 de ani de închisoare.”

de aici

Read Full Post »

Aşa cum v-am promis, câteva consideraţii despre alegeri… (Fără referiri la fraude sau voturi vândute pe o sticlă de ulei.)

Am privit scrutinul ca pe un meci de fotbal. Într-adevăr, echipa mea favorită a pierdut. (Iar „echipă” e cuvântul cel mai potrivit, deoarece n-am votat pentru preşedinte, ci în speranţa că vom avea un premier solid şi niscaiva miniştri de orientare liberală la finanţe, economie şi dezvoltare regională.) Dar dezamăgirea a pălit la fel de repede ca cea pe care mi-ar aduce-o Nicoliţă & co. În schimb, concetăţenii mei au sărit la gâtul arbitrului şi au început să arunce cu petarde din tribune. Iar prietenii încearcă să mă scoată cu vorba (pentru că nu reuşesc cu forţa) din graficele generaţiei fost-revoltate, actualmente încremenite în proiect, de care aparţin. Şi astfel, ies din nou din profilul tânărului educat, cu aplecare spre liberalism, care nu ascultă manele, ci apreciază cărţile… mă rog, aţi prins ideea. Se pare că sunt un ţărănoi ordinar, care-mi bat nevasta, beau şi votez ca vita. De fapt, ăsta e marele „merit” al preşedintelui ales. Amplifică la maxim comportamentele noastre absurde, demne de un conflict ideologic, ca să nu zic religios, pe care toţi îl întreţinem din adâncul filonului nostru neexploatat de filozofi ai vremurilor. Un conflict care nu are ce căuta în mijlocul unei democraţii, mai ales la nivelul populaţiei.

Am văzut şi auzit oameni care se iluzionează că au negat ascensiunea stângii la putere. (De parcă Băsescu, Boc şi Udrea ar avea adevărate coşmaruri din cauza luptei lor zilnice contra comunismului.) Oameni care afişau luni dimineaţă zâmbete tâmpe în colţul gurii. O fărâmă de interese meschine încep, încet, să ne dividă. Mai ales pe aceia dintre noi care au impresia că au avut libertatea de a decide. Dar politica noastră este puternic aplecată spre stânga (indiferent de macazurile pe care le întorc acarii-şefi), de parcă cineva ne-ar fi smuls mâna dreaptă din trup, cu raţiune cu tot, pentru a ne exploata cu nesimţire simţirile. Oamenii aceştia vor fi din nou sclavii unei dezamăgiri anunţate.

N-aş vrea să polemizez pe faptul că cei din străinătate au influenţat votul. Personal, mi se pare cam aiurea ca votul meu să fie contracarat, anulat chiar, de cel al unuia care nu mai are contact cu realitatea din ţară. Cea mai aberantă este situaţia de peste Prut, unde posesorii de acte româneşti s-au înghesuit la procente de peste 90%, dar n-au fost în stare să-şi elimine propriul partid (cu adevărat) comunist de la putere. Dar nu de asta e vorba aici. Ci despre realitate… România nu e cea de la televizor, indiferent dacă lingăii care perorează acolo sunt ai puterii sau ai opoziţiei. România e cea reală, cu gunoiul la uşa blocului, cu balta plină de noroi din stradă, cu transpiraţia călătorilor din autobuze, indiferenţa vânzătoarelor, scuipatul posesorilor de jeep-uri, invidia nemăsurată a vecinilor, oprirea curentului electric şi a apei calde şi aşa mai departe. Cei care îşi făuresc viitorul dincolo de ocean sau pentru care activitatea fizică supremă (am vrut să spun intelectuală, dar m-am oprit la timp) reprezintă ridicarea din fotoliu în pauza de publicitate n-au niciun drept să vorbească despre asta.

În esenţă, s-a petrecut asta: un tip frust, cu comportament de mahala, dar realmente talentat în a face vâlvă (capitalul de aur al politicii) a survolat la o palmă de jumătate de procent un individ nesigur, care a făcut suficiente greşeli pentru a se sufoca la final. Deznodământul nu face decât să amâne exterminarea haosului prezent.

Adevărata problemă rămâne, însă, hrănirea noastră prin ură. Ne va duce spre anticipate, spre blocaj financiar, spre o furie socială şi mai mare. Ne va târî în ceea ce poate deveni o adevărată iarnă a vrajbei noastre…

Read Full Post »

Voi, cei care îl consideraţi pe Traian Băsescu stindard al luptei anticomuniste, deşi a fost cadru comunist, s-a aflat în „focul mineriadelor”, a distrus Convenţia Democrată, s-a trezit într-o bună dimineaţă că e de dreapta, apoi s-a aliat cu PSD-ul pentru că n-a acceptat un premier liberal.

Voi, cei care aţi ieşit azi în stradă, câteva mâini de oameni care au refuzat de ziua naţională să-şi petreacă timpul liber alături de familie sau prieteni, ci s-au dus să-şi doneze refulările unor interese politice. Voi n-aţi înţeles că cei de la putere, indiferent de care parte a baricadei se află, au înţeles să vă confişte simbolurile libertăţii şi se folosesc de voi pentru a-şi justifica acţiunile ? Ce naiba, în Piaţa Universităţii erau consilieri ai preşedintelui şi pancarte lucioase pregătite dinainte ! Mai mult, voi n-aţi înţeles că democraţia permite tuturor să se exprime? Orice cetăţean român poate ţine un discurs la Timişoara, pentru că e pe teritoriul ţării lui !

Voi, bloggeri şi activişti pe net, care consideraţi că e la modă să te declari liberal care refuză să voteze PSD şi care faceţi campanii de denigrare a televiziunilor mogulilor. N-am înţeles, B1TV, OTV şi altele nu sunt conduse de moguli ? Sau ăia sunt băieţii voştri buni ?

Oameni buni, comunismul nu mai e o temă. Nu mai impresionează pe nimeni. Problemele noastre se leagă de imposibilitatea de a produce ceva viabil în ţara asta, de lipsa unei mobilizări la muncă în cadrul cercului vicios „noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc”, de reformarea educaţiei şi a serviciilor de sănătate (să nu uităm nici de justiţie), de ieşirea dintr-o criză în care am intrat numai pentru că ne-am împrumutat ca idioţii în ultimii ani. Preşedintele trebuie să numească un prim-ministru şi să-l lase să-şi facă treaba. Asta-i tot.

DA, MĂ VOI DUCE LA VOT! Din două motive:

1. Vreau să am cel puţin cinci minute de satisfacţie meschină în suflet, atunci când le voi vedea rânjetele metamorfozate în rictusuri.

2. Gândiţi-vă că preşedintele şi primul ministru merg la o întâlnire a Consiliului Europei. Ce tandem aţi prefera să vă repezinte: Băsescu-Boc sau Geoană-Johannis ? I rest my case…

Read Full Post »

În ciuda faptului că unii m-au considerat narcisist, sunt trist că am anticipat corect. Că jumătate n-am vrut să ieşim la vot. Şi că cealaltă jumătate a stat la cozi ore în şir, măcinând idealuri în lipsă de altceva mai bun.

E trist că două treimi din cealaltă jumătate continuă să susţină nişte partide care ne-au băgat pumnul în gură în ultimele două decenii (fiecare în stil propriu – unul prin cenzură cruntă, celălalt vomitându-ne în prag).

E trist că Băsescu e bolnav de putere, că Geoană citeşte robotic de pe foaie… dar cel mai trist e că Antonescu a răsturnat brusc găleata cu pretins bun-simţ. E trist că n-a ştiut să accepte demn înfrângerea (care e, de fapt, o victorie – rezultat bun plus poziţie de forţă la negocierea guvernului) , cu acea eleganţă specifică intelectualilor.

E trist că mă bate iar gândul să nu votez, deşi probabil că voi merge să pun ştampila pe Geoană. Oricum, normalitatea n-are cum să existe vreodată în această ţară.

E trist că am cuibărit în colţul sufletului sentimentul că Antonescu i se va alătura lui Băsescu, moment în care relaţia dintre mine şi politică s-ar curma iremediabil.

Dar cel mai trist este că, vreme de o săptămână, pe blog n-a fost decât politică. Şi, zău, nu ştiu dacă meritaţi aşa ceva.

Read Full Post »

Older Posts »